Tradiţia a început cu o familie de lăutari. Bunicul meu a fost violonist şi ştia să-şi

repare singur instrumentul. Aşa a început în familia noastră construcţia instrumentelor

cu arcuş.

           M-am născut într-o zi friguroasă de decembrie, mai exact 15 decembrie

1969. Nu ştiu cum au trecut anii până la vărsta de 11 ani, dar ţin minte

că din acea perioadă mă interesau rindelele ( pe care eu le credeam

maşinuţe ) cu care bunicul meu Kalas István de naţionalitate

cehoslovac, modela forma instrumentelor.

           Am fost fascinat de acele scule şi din acest motiv

eram permanent în jurul atelierul bunicului meu, care era

defapt bucătăria bunicii.

           La vârsta de 14 ani am reuşit să confecţionez primul

căluş, de o calitate apreciată de bunicul meu, ba chiar a folosit-o la una din

viorile lui.

           În 1988 am terminat şcoala profesională de prelucrare a lemnului

şi tot în acel an m-am angajat la o fabrică de instrumente muzicale din Reghin.

Între timp în anul 1990 am absolvit liceul de prelucrarea lemnului, la seral.

           În anul 1990 am fost angajat la o fabrică  de instrumente muzicale

particulară, unde am absolvit şcoala de maiştrii, iar în anul 2001 am fost

certificat ca lutier 1.

           Timp de 15 ani la această firmă, lucrările mele au fost apreciate în

America, Japonia, Germania, Elveția etc., dar nu erau semnate cu numele

meu, fiindcă lucram sub un blazon, drept urmare în 2011 am pornit propria

afacere.

           Instrumentele semnate de mine sunt confecţionate tradiţional și sunt pentru mine ca nişte copii într-o familie.